Sepsi – FCSB s-a terminat 0-0, iar Pădurariu a fost înlocuit la pauză.

Un 0-0 poate spune multe despre un meci. Dar faza care a atras atenția la Sepsi – FCSB spune poate chiar mai multe despre atitudinea unor jucători ai roș-albaștrilor.

Într-un moment în care Bîrligea îi cerea pasa lui Ricardo Pădurariu, fundașul stânga a ales să șuteze dintr-o poziție extrem de dificilă, în loc să-i ofere mingea atacantului aflat într-o poziție mai bună. Până aici, poate fi catalogată drept o simplă decizie greșită de joc. Problema apare după fază: reacția nervoasă a lui Pădurariu la adresa lui Bîrligea.

Și aici apare întrebarea: de când un fundaș atât de tânăr își permite să-și înjure colegul pentru că îi cere o pasă?

Nu este vorba despre faptul că un jucător nu are voie să fie nervos. Fotbalul este plin de tensiune, iar reproșurile dintre coechipieri sunt normale, dar există o diferență între o reacție de moment și o atitudine care poate deveni deranjantă pentru vestiar.

Pădurariu are calități și a primit încredere la FCSB, însă trebuie să înțeleagă că în fotbalul de performanță talentul nu este suficient. Mai ales când joci pentru un club unde fiecare gest este analizat.

Iar aici intervine și problema sprijinului de care s-a bucurat. Gigi Becali a vorbit favorabil despre tânărul fundaș, iar acest lucru îi poate oferi încredere, dar încrederea patronului nu trebuie confundată cu un cec în alb.

Dacă Pădurariu continuă să aibă asemenea reacții și să transforme frustrările de pe teren în conflicte cu propriii colegi, la un moment dat nici sprijinul „de sus” nu va mai fi suficient.

În fotbal, nimeni nu este mai important decât echipa. Nici atacantul care cere pasa, nici fundașul care vrea să iasă în evidență și nici măcar jucătorul susținut de patron, iar după un 0-0 în care FCSB a pierdut două puncte, poate că lecția cea mai importantă pentru Pădurariu nu este despre fotbal. Este despre atitudine.