Rapid București La Botoșani, giuleștenii au condus prin Claudiu Petrila încă din min. 45, dar au reușit să irosească avantajul într-un final haotic: Pașcanu eliminat pentru fault în careu, penalty acordat după VAR, ratat și apoi repetat...

Rapid a intrat în sezonul 2026/2027 cu un mercato mult mai reținut față de verile trecute. Dan Șucu a renunțat la investițiile de peste un milion de euro cu care ne obișnuise și a mizat aproape exclusiv pe jucători liberi de contract: Mohammed Kamara (extremă, venit de la CFR Cluj), Daniel Graovac (fundaș central, tot liber, de la FCSB) și tânărul Ștefan Senciuc (19 ani, fundaș dreapta, plecat tot de la CFR). Singura achiziție „pe bani" notabilă rămâne Jason Kodor, cumpărat de la Lecce, la care se adaugă împrumutul lui Vladan Bubanja de la Orenburg. În compensație, lotul a pierdut șase jucători, printre care Tobias Christensen, Elvir Koljic și Leo Bolgado. Pe bancă, Daniel Pancu a preluat echipa, aducând promisiunea unui joc mai ofensiv, dar și un semn de întrebare: Rapid a schimbat antrenori frecvent în ultimii ani fără să rezolve problema constanței din play-off. Primele două etape confirmă exact acest profil: echipă cu potențial, dar fragilă în momentele cheie. Cu Sepsi, nou-promovata, Rapid a avut nevoie de minutul 88 pentru golul lui Alexandru Pașcanu și victoria chinuită, 1-0, pe teren propriu — un scor mult prea strâns pentru diferența de valoare dintre cele două loturi. La Botoșani, giuleștenii au condus prin Claudiu Petrila încă din min. 45, dar au reușit să irosească avantajul într-un final haotic: Pașcanu eliminat pentru fault în careu, penalty acordat după VAR, ratat și apoi repetat din cauza unei intrări premature în careu — iar Sebastian Mailat a transformat a doua oară. 1-1 final, un punct pierdut mai degrabă decât câștigat. La capitolul șanse reale la campionat, imaginea rămâne aceeași de câțiva ani: Rapid are un lot suficient de bun pentru primele 6, dar insuficient de solid pentru a rezista presiunii unui sezon întreg. FCSB, CFR Cluj și chiar Dinamo au pornit mai autoritar, iar transferurile din această vară — deși inteligente financiar — nu au adus un plus de calitate evident față de sezonul trecut, când Rapid tot n-a reușit să câștige titlul. Cât despre răbdarea fanilor: nu, nu cred că va fi nelimitată. Publicul din Giulești a arătat constant, în ultimii ani, că tolerează un sezon fără trofeu dacă vede progres, joc coerent și o echipă care luptă până la capăt — dar reacționează dur la eșecuri administrate prost, ca cel de la Botoșani. Dacă Rapid va rămâne agățat de zona 3-6 fără un fotbal convingător, presiunea pe Pancu și pe conducere va crește rapid, indiferent de discursul despre „o construcție pe termen lung".

EUROPA PREA DIFICILĂ România a coborât pe locul 21 în clasamentul coeficienților UEFA, depășită de Austria. Dincolo de cifre, întrebarea reală e alta: de ce continuăm să pierdem sau să ne chinuim în fața unor echipe pe care le considerăm, superficial, "slabe"?

Săptămâna abia încheiată în cupele europene a fost una fără victorii pentru echipele românești: Universitatea Craiova a cedat 0-1 la Sofia, în fața lui Levski, în turul doi preliminar din Champions League. FCSB a suferit o înfrângere neașteptată acasă, 2-3 cu FK Auda, letonii impunându-se cu un gol marcat în minutul 90+4. CFR Cluj a remizat 1-1 în Armenia, cu Alashkert, după ce a fost condusă la pauză, iar U Cluj a terminat 2-2 cu norvegienii de la Brann. Rezultatul colectiv: România a coborât pe locul 21 în clasamentul coeficienților UEFA, depășită de Austria. Dincolo de cifre, întrebarea reală e alta: de ce continuăm să pierdem sau să ne chinuim în fața unor echipe pe care le considerăm, superficial, "slabe"? Răspunsul scurt e că premisa e greșită. Nu există adversari slabi în preliminariile europene, ci doar echipe pe care nu le cunoaștem. FK Auda, Alashkert sau Brann joacă fotbal profesionist tot anul cu un singur obiectiv — calificarea asta. Pentru noi e un meci din calendar, pentru ei e sezonul. Motivul mai adânc e structural. Fotbalul românesc a rămas la nivel de individualități bune, izolate în echipe fără identitate colectivă. FCSB a condus, a egalat, a revenit — și tot a pierdut, în ultimul minut. Nu e ghinion, e imaturitate tactică în momentele decisive. CFR a fost condusă de o echipă din Armenia și a salvat un egal mai degrabă norocos decât construit. De ce nu ne putem depăși valoarea? Pentru că valoarea noastră reală s-a erodat: campionat cu ritm scăzut, arbitraj inconstant, academii subfinanțate. Ne comparăm cu Superliga de acum 15 ani și ne mințim — între timp, Austria sau chiar Kazahstanul (vezi Kairat Almaty) au investit constant în infrastructură și metodologie, nu doar în transferuri scumpe fără plan. Ce rămâne de făcut? Trei direcții, nu una singură: Curaj tactic în meciurile decisive — posesie și presing, nu apărare speriată la 0-1 sau 1-1, exact ce a lipsit la CFR și FCSB. Continuitate la echipele de tineret, ca jucătorii de 20 de ani titulari să fie regula, nu excepția — Craiova, cu 5-1 în fața Vitebsk-ului, arată ce poate produce un proiect coerent. Reducerea fricii — echipele noastre par să intre în aceste meciuri cu spaima de a nu se face de râs, nu cu ambiția de a câștiga. Craiova rămâne singura poveste pozitivă clară: calificare directă în turul doi din Champions League, urmată de duelul cu Levski, acasă, la Oblemenco, unde trebuie să întoarcă rezultatul de 0-1. Dacă reușește, e dovada că un proiect stabil poate depăși media românească. Dacă nu, se confirmă un tipar vechi: entuziasm de moment, apoi coborâre bruscă la realitate.

Este doar un meci de pregătire, iar concluziile trebuie trase cu prudență. Totuși, impresia lăsată de Rapid este una pozitivă, iar debutul lui Pancu pe banca tehnică pare să confirme: alegerea conducerii a fost inspirată

Victorie promițătoare pentru Rapid! Pancu începe cu dreptul în Austria Rapid București a început cu dreptul perioada de pregătire din Austria, reușind să o învingă pe Dinamo Kiev cu scorul de 3-1 în primul meci amical al verii. Dincolo de rezultat, ceea ce a atras atenția a fost atitudinea echipei și primele semne ale stilului pe care Daniel Pancu încearcă să îl implementeze în Giulești. Este doar un meci de pregătire, iar concluziile trebuie trase cu prudență. Totuși, impresia lăsată de Rapid este una pozitivă, iar debutul lui Pancu pe banca tehnică pare să confirme că alegerea conducerii a fost inspirată. În opinia mea, Daniel „Pancone” Pancu este exact antrenorul de care Rapid avea nevoie. Este unul dintre cei mai valoroși tehnicieni români ai momentului, un antrenor cu personalitate, care și-a demonstrat calitățile atât la nivel de club, cât și pe banca naționalei României U21 la EURO 2025. Chiar dacă este cunoscut pentru temperamentul său și pentru reacțiile sale pasionale, Pancu a arătat în ultimii ani că evoluează constant ca antrenor. Experiența și maturitatea acumulate se reflectă în modul în care își organizează echipele și gestionează momentele dificile. Cel mai bun exemplu rămâne sezonul trecut, când a preluat o echipă aflată într-o situație complicată, reușind să o transforme într-una dintre cele mai solide formații din campionat, cu un parcurs care a demonstrat că rezultatele nu au fost întâmplătoare. Rapid are nevoie de un lider care înțelege spiritul clubului, iar Pancu pare să bifeze toate aceste criterii. Este devreme pentru obiective îndrăznețe, însă începutul este unul încurajator, iar suporterii au motive să privească noul sezon cu optimism. Fotbalul românesc are nevoie de antrenori precum Daniel Pancu: oameni cu personalitate, curaj și dorința de a progresa de la un sezon la altul. Dacă va continua pe aceeași linie, Rapid poate deveni una dintre echipele care vor conta cu adevărat în lupta pentru trofee.